Cabinet Individual de Psihologie - Neagu Liliana

Psihologie clinica,

Psihologia muncii si organizationala

Psihologia transporturilor.

In sfera psihologiei clinice activitatea este focalizata pe aspectele educative si de preventie a patologiei, evaluare clinica si psihodiagnostic, interventie in cazul tulburarilor psihice.

Componentele psihologice evaluate clinic cuprind: aspectele afective, cognitive, comportamentale, psihofiziologice, relationale si de personalitate.

 Interviul clinic vizeaza, in principal, mecanismele etiopatogenetice psihologice si identificarea factorilor declansatori, predispozanti, determinanti, favorizanti si de mentinere a simptomatologiei.

Investigarea detaliata a comportamentului si functiilor psihice se realizeaza prin testare psihologica, dublata de focalizarea si evaluarea starilor de sanatate si a factorilor de sanogeneza.

In cadrul psihodiagnosticului si evaluarii clinice, investigarea detaliata vizeaza surprinderea structurii si dinamicii individuale.

Interventia psihologica efectuata consta in: optimizarea si dezvoltarea personala; terapii standard de relaxare si sugestive;  terapii de scurta durata focalizate pe problema, recuperare si reeducare; educatie pentru sanatate si promovarea unui stil de viata sanatos; remiterea problemelor emotionale, cognitive si de comportament.

Cele mai frecvente tulburari sunt cele anxioase. Aceste tulburari nu apar la cei care-si fac prea multe griji, ci se refera la termeni irationali si la evitarea situatiilor care provoaca astfel de situatii.

Persoanele care au atacuri de panica cred ca frica ii va face sa cedeze fizic si psihic,  cele ce sufera de fobie sociala sunt convinse ca se vor face de rusine, iar cele cu fobii specifice isi fac griji pentru propria persoana.

Cei cu tulburari obsesiv-compulsive (TOC) se tem ca obsesiile lor sa nu devina realitate, iar cei care sufera de anxietate generalizata (TAG) isi fac griji ca, in ciuda temerilor lor, se va produce un dezastru.

Persoanele cu tulburari cronice sunt extrem de sensibile la stres si se supara sau se nelinistesc foarte usor. Ele pot avea si simptome derivate, specifice altor tulburari anxioase sau altor tipuri de depresie. Stiu asta  si isi imagineaza, de obicei, ca ele insele, personalitatea sau  temperamentul lor reprezinta cauza tulburarii de care sufera. Dandu-si seama ca au o predispozitie spre anxietate si ca nu sunt capabile sa o gestioneze, ele neaga sau scapa de sub control evenimentele care au generat acest sentiment si se straduiesc sa evite situatiile care le inrautatesc starea. Se concentreaza mai ales asupra simptomelor fizice care fac parte din raspunsul anxietal, in loc sa incerce sa inteleaga ratiunea acelei frici.

Problemele principale sunt evitarea – evitarea fobica, ritualurile compulsive, paralizia emotionala, teama de o eventuala imbolnavire – si timpul petrecut facandu-si griji.

Tratamentul  urmareste sa reduca sensibilitatea emotionala la stres, anxietatea anticipatorie cu privire la rezultate si comportamentele de evitare legate de anumite situatii.

Interventia terapeutica are in vedere: stabilirea listei de probleme; stabilirea scopurilor; stabilirea planului de tratament si a procedurilor utilizate; clarificarea obstacolelor; inregistrarea rezultatelor si urmarirea evolutiei in timpul si o perioada dupa terapie.