Muzicoterapie..flori

Muzicoterapia este terapia prin muzicã si sunete armonioase.

Afectiuni pe care le trateazã muzicoterapia

Astãzi existã în lume nenumarate institute de cercetãri si sanatorii ce folosesc cu mult succes aceastã muzicã. Aici se amelioreazã si vindecã anumite afectiuni. Iatã doar cateva exemple: stresul, nervozitatea, anxietatea, astenia fizicã si psihicã, durerile de cap, migrenele, insomnia, depresia, hipertensiunea arterialã, palpitatiile, aritmia, dislexia, boala Parkinson, dementa Alzeheimer, insuficienta cardiacã etc.
Se obtine liniste si armonie interioarã. Tensiunile nervoase sunt dezintegrate fulgerãtor. Cercetãrile stiintifice au confirmat rezultate excepþionale. Pulsul se normalizeazã, inima se relaxeazã, obtinând calm launtric. Într-o auditie profundã apar stãri de constiintã foarte înalte. Toate gândurile si agitaþia mentalã se topesc în armonia muzicii.

Clasificarea muzicoterapiei

- Muzicoterapia ne pune în rezonantã cu energii specifice din Macrocosmos influentând benefic, atât structura psihicã cât si cea fizicã. Sedinta de muzicoterapie se compune din audierea uneia sau mai multor melodii, fraze muzicale sau anumite sunete, care se se repetã, în asa fel încât vibratiile lor sã fie mai tot timpul constante. Chiar dacã uneori melodiile, frazele muzicale sau sunetele pare monotone, ele exprimã si imprimã celor care le ascultã, anumite stãri Benefice (de ex. de Iubire, de Curaj, de Fericire etc.).
- Meloterapia este terapia care are la bazã o melodie.
- Sonoterapia este acea terapie care foloseste sunete speciale.
- Vocaloterapia foloseste sunetele emise vocal.
- Muzicoterapia le integreazã pe toate. Chiar dacã nu ne concentrãm atentia asupra muzicii, ci doar o ascultãm, efectele apar instantaneu, dar de scurtã duratã. Dacã reusim sã ne concentrãm atentia asupra muzicii, atunci efectele sunt uriase si ele ne aduc beneficii imense.

Metodã de tratament prin muzicoterapie

Cel mai bine ar fi dacã audiem aceastã muzicã stând pe un scaun, cu coloana vertebralã dreaptã, cu palmele asezate în jos pe genunchi si cu ochii închisi (pentru o mai bunã interiorizare). În acest mod se realizeazã o mai bunã perceptie în plan subtil. Cei care sunt obositi sau bolnavi se pot aseza pe podea, pe spate, cât mai relaxati, cu picioarele usor depãrtate si mâinile pe langã corp, cu palmele orientate în sus si cu ochii închisi

Exemplificãri prin compozitii culte

Pentru relaxare

Claude Debussy - Sonata pentru pian si harpã
Nicolo Paganini - Concert nr. 4 in re minor
Piotr Ilici Ceaikovski - Prologul baletului „Frumoasa din padurea adormitã”

Pentru liniste interioarã

Ludwig van Beethoven - Concertul pentru pian nr. 5 „Imperialul”, Adagio din Sonata pentru violoncel si orchestrã în sol minor
Franz Schubert - „Rosamunda”, „Ave Maria”
Piotr Ilici Ceaikovski - „Lacul lebedelor”
Robert Schumann - „Reverie”
Wolfgang Amadeus Mozart - Concertul nr. 21 pentru pian si orchestrã

Pentru reglarea nivelului tensiunii arteriale

Wolfgang Amadeus Mozart - „Don Juan”
Franz Liszt - „Rapsodia ungarã”

Pentru surmenaj intelectual

Johann Sebastian Bach - Fugi

Pentru ameliorarea unor dureri fizice

Ludwig van Beethoven - Simfonia a VI-a „Pastorala”
Maurice Ravel - „Bolero”
Frédéric Chopin - Concertul nr. 1 în mi minor

Pentru stimularea si energizarea organismului

Giuseppe Verdi - Marsul din opera „Aida”
Johann Sebastian Bach - Concertele Brandenburgice
De la Wikipedia, enciclopedia liberã