Cabinet Individual de Psihologie - Popescu Maria - Psihotherapy

  AUTISMUL

           In 1943, medicul Leo Kanner  a descris pentru prima data 11 copii care s-au prezentat la clinica sa  cu o combinatie de grave deficiente de vorbire marcate de anormalitati in interactiunea sociala si o inclinatie spre comportamente stereotipice, repetitive si ritualice. Acesti 11 copii au fost primii copii diagnosticati  cu autism infantil.

          In DSM– IV (manual de diagnostic si statistic) autismul este clasificat in categoria “tulburari pervazive de dezvoltare”, intre  deficienta mentala si tulburari specifice de dezvoltare. Cea mai importanta caracteristica a grupului de  “tulburari pervazive de dezvoltare”, dupa cum afirma DSM-IV, este ca “tulburarea principala consta in dificultati de a dobandi competente cognitive, lingvistice, motrice si sociale”.

            Conceptul de “tulburare pervaziva” exprima mult mai bine ce se intampla cu acesti oameni decat termenul de “autism”. Este de dorit a nu se folosi eticheta de “autist” in sensul de “inchis in sine” sau  “cu un comportament anormal in ceea ce priveste contactul social”.

             In ultimi ani varietatea simtomatologica si diversitatea descrierilor tulburarilor asociate  autismului  au impus introducerea si folosirea unui termen cu o mai larga sfera de cuprindere si anume – tulburari din spectrul autist (TSA). Aici sunt cuprinse: sindromul Kanner, sindromul Asperger, sindromul Rett, sindromul Heller, autismul atipic. 

SINDROM DOWN

Acest sindrom a fost descris in 1866 de Langdon Down si se caracterizeaza prin: dismorfie particulara, intarziere mintala si aberatie cromozomiala. Severitatea afectiunilor depinde de setul cromozomial al copilului.  Acest sindrom mai poarta denumirea de “trisomia 21” din cauza aparitiei unui cromozom in plus in perioada a 21-a astfel in loc de 46 de cromozomi se ajunge la 47.

In cazul acestor copii, nu trebuie ignorant rolul si efectul programelor de interventie si recuperare psihopedagogica, precum si suportul celor din jur.

Un gand bun

Copiii  speciali au nevoie, langa ei, de oameni speciali. Pe ei ii salveaza  profesionistii bine formati si spatiile prietenoase in care se desfasoara cu indrumare  profesionista activitati multiple si semnificative pentru varsta si potentialul lor, cel mai adesea ei fiind prea putin abili sa faca fata mediului si ritmului tipic, ‘normal’.. Abilitati pe care noi, cei tipici, nici nu constientizam ca le folosim, caci sunt foarte naturale pentru noi; pentru copiii  cu autism este foarte greu sau imposibil sa le prinda din zbor, asa cum o fac copiii tipici, ei trebuind sa le invete pas cu pas, cu un efort uneori inimaginabil de mare.

Aici intervine  activitatea  profesionistului si el merita mult respect pentru ca   ajuta la  insertia  in firesc, intr- o viata cat mai apropiata de  normal, mai decenta si mai putin dramatica a unor semeni ai nostri. Prof. Valeria Stelescu

Apreciere

            In calitate de  psiholog principal cu drept de libera practica, am supervizat activitatea din domeniul psihopedagogiei speciale desfasurata de d-na psiholog Maria Popescu.

            Pe parcursul perioadei de supervizare isi deschide „Cabinetul Individual de Psihologie”, situat in orasul Vulcan.

            In urma vizitelor efectuate la cabinetul sau logopedic, am constatat faptul ca acesta indeplineste toate conditiile legale de functionare.

            Am fost impresionat, in mod deosebit, de numeroasele jocuri pentru dezvoltarea limbajului si comunicarii, de diversitatea cartilor cu imagini si a tehnologiilor didactice din dotare, care cuprind si un computer utilizat eficient in procesul de evaluare si terapie logopedica.

            Cabinetul mai dispune de o serie de probe psihologice pentru diagnosticarea nivelului de dezvoltare al limbajului si comunicarii si de un sistem riguros de evidenta al subiectilor, realizat prin intocmirea de fise logopedice detaliate, prin care sunt evidentiate progresele fiecarui subiect in parte.

Obiectivele urmarite in terapie au fost:

1.         tratarea timpurie a copilului cu probleme;

2.         respectarea particularitatilor de varsta si individuale;

3.         colaborarea permanenta cu familia in ceea ce priveste disponibilitatea si implicarea acesteia in recuperarea deficientelor de limbaj;

4.         monitorizarea copiilor post-terapie, pentru a preintampina eventualele recaderi.

             Asa cum rezulta din documentele de evidenta personala, logopeda a lucrat pana in prezent, cu peste 40 de copii cu varsta intre 2-12 ani. Dintre acestia, aproximativ 60% au avut si diagnosticul de autism.

              Tulburarile de limbaj cel mai frecvent tratate, au fost cele de intarziere in dezvoltarea limbajului, dislalie, disartrie, dislexie si dislexo-disgrafie.

              Bilantul activitatilor de terapie a cuprins o serie de rezultate notabile, dintre care remarcam integrarea in invatamantul de masa a trei copii cu autism, a unuia cu Sindrom Down si unui subiect cu retard in dezvoltarea psihomotorie.

              In rest, in cazul prescolarilor cu intelect normal, din gradinitele de masa, cu dislalii simple, recuperarea acestora s-a realizat in totalitate, intr-o perioada de 6-8 luni.

             Rezultatele activitatii depuse, se obiectiveaza si in calitatea deosebita a fiselor si planurilor de interventie logopedica. Prof. univ. dr. Doru-Vlad Popovici