Flagelul dependentei de munca

Semnele acestei “boli” sunt cele ale pierderii de fapt si in fapt a conotatiei pozitive pentru care muncim.

Aceasta situatie, in esenta, absolut nociva psihicului uman, parcurge mai multe etape, cronologic desfasurate, de la binecunoscuta implicare in rolul pe care il presupun activitatile job-ului ocupat si pana la conflictul iscat intre cele doua roluri indeplinite in familie si la serviciu.

Foarte important este filtrul propriei structuri de personalitate si mentionez ca fac abstractie aici de persoanele cu vulnerabilitati psihice si/sau fizice.

Referitor la structura de personalitate si la reactiile in consecinta, as putea enumera pricipalele situatii:

1.Cand nivelul aptitudinal coincide aproape perfect cu nivelul aspiratiilor, efectul in plan psihic este scaderea controluli inhibitiei de protectie si a componentelor autoprotective, cu tot ceea ce presupun ele.. In acest caz, rolul indeplinit pentru serviciu ocupa tot timpul, toata energia proprie, componentele afectiv-emotionale devenind un monopol autodistructiv, cu consecinte negative si asupra familiei ( iubit, sot, copii etc.).

2. Cand anumite motive din trecutul fiecareia determina dependenta de munca, aceasta capata un rol aparent terapeutic-personal. Se constituie, astfel, un suport provizoriu aflat la indemana pentru rezolvarea unor trebuinte de afirmare si dezvoltare personala, prin si in contextul socio-cultural al organizatiei respective: imaginea si stima de sine, compensarea prin transfer psihic a unor privatiunui din viata personala, fuga de viata de familie etc.

Ca orice exces, dependenta de munca are efecte nedorite in plan psihic: tulburari ale somnului, tulburari ale apetitului digestiv si sexual, anxietati, apatie sau dimpotriva agitatie, epuizare fízica si psihica, stari depresive, diminuarea autocontrolului si alte manifestari particulare, in functie de persoana.

Cele mai importante sfaturi care ar putea preveni fenomenul dependentei de munca sunt:
In primul rand, autocunoasterea punctelor slabe precum si a celor forte pentru a putea recurge la fenomentul compensarii.
In al doilea rand, dorinta de a construi si a mentine un sistem social de sprijin format din familie si prieteni.
In al treilea rand si nu in ultimul, mentinerea formei fizice .

Carmen Ionescu, psiholog principal
Cabinet Individual de Psihologie - Carmen Ionescu