Divortul emotional

In viata de cuplu, divortul este o etapa dificil de gestionat. De obicei, ideea divortului incolteste atunci cand partenerii ajung la concluzia ca nu mai pot trai impreuna, fie din cauza asteptarilor diferite, a lipsei de comunicare, a deselor neintelegeri sau ca urmare a faptului ca iubirea lor a luat o alta forma de-a lungul timpului.

Fiecare dintre noi atunci cand se gandeste la divort, se gandeste in primul rand la divortul din punct de vedere legal. Putem vorbi, de asemenea, despre un divort din punct de vedere economic, el urmeaza celui legal si se refera la partajarea bunurilor acumulate de-a lungul casatoriei. Se poate vorbi si despre un divort parental, din punctul de vedere al parintilor, pentru ca se ajunge la un moment dat la reorganizarea drepturilor parentale. Evident putem aduce in discutie chiar si divortul social, deoarece se ajunge la impartirea prietenilor, a relatiilor sociale in general. Cel mai mare impact il are insa divortul psihologic, emotional, in care fiecare dintre partile implicate (ea, el, copii, familiile, prietenii etc), direct sau indirect, traieste in mod subiectiv experienta separarii.

Sentimentele traite se pot desfasura pe un continuum de la confuzie, furie, ambivalenta, in unele cazuri pana la eliberare. Din punct de vedere emotional este interesanta tipologia persoanelor care hotarasc sa divorteze. In majoritatea cazurilor exista o diferenta intre partenerul care hotaraste sa iasa din relatie, care hotaraste sa se rupa si cel care incearca sa ramana in relatie, tragand cat de mult se poate de situatia actuala, chiar daca de multe ori aceasta nu-i mai este benefica.

Din punct de vedere al comunicarii, persoana care paraseste devine mai putin interesata de comunicare deoarece a luat deja o decizie si vrea ca divortul sa se termine cat mai repede. Este mai rece, mai distanta si atunci cand se insista pe acest subiect, este usor iritabila.

In schimb, daca vorbim despre caracteristicile partenerului care este parasit, din cauza socului, a temerilor personale, acesta poate sa caute diferite modalitati de a anula sau intarzia decizia de separare, ajungandu-se chiar la comportamente bizare. Persoana parasita se poate confrunta cu gestionarea dificila a propriilor emotii si a asteptarilor legate de viitorul apropiat.
Aria larga a emotiilor traite de fiecare in parte de-a lungul etapelor divortului poate influenta adoptarea unor decizii rationale, facand ca situatia sa fie si mai dificil de gestionat.

Intelegerea acestor stadii de interiorizare a divortului poate fi foarte utila atunci cand te afli fata in fata cu tine si te intrebi care pot fi motivele pentru care simti atat de acut durerea sufleteasca.

Prima faza este cea de negare: „nu pot sa cred ca mi se intampla tocmai mie”, „de ce am ajuns in situatia asta” sau “ce as fi putut sa fac altfel”. Dupa care se trece la etapa de furie, in care emotiile negative se intorc de cele mai multe ori, impotriva partenerului: „el este de vina pentru ca…si mai putin eu” sau impotriva mamei sau a unei persoane colaterale pentru ca “s-a bagat” in relatia celor doi etc.

Urmeaza negocierea, moment in care partenerul parasit incepe sa scoata asii din maneca si sa vada daca si ce se mai poate face pe cale amiabila, si chiar sa revina la sentimente mai bune fata de partenerul care decide sa iasa din relatie. Pe finalul acestei experiente, a divortului, urmeaza o perioada mai trista, de depresie, in care energia scade, exista convigerea ca nu se mai poate face nimic, ca totul s-a terminat, etapa in care suferi pentru ce ai avut sau poate pentru ce ai fi putut avea, iar imediat dupa aceasta perioada vine acceptarea. Acesta este de fapt momentul in care viata este vazuta din alt punct de vedere, al adaptarii la noul statut.

Desi pare greu de crezut, exista totusi o parte pozitiva a divortului: aceea de a te redescoperi pe tine si de a incepe o viata noua. Divortul nu este un esec, ci este decizia matura de a incheia o relatie care nu mai functioneaza, insa acest lucru nu inseamna ca nu mai ai voie sa fii fericit si sa te indragostesti din nou. Din acest motiv este de preferat sa te redescoperi, sa te uiti in oglinda si sa vezi care sunt calitatile tale si care sunt resursele cu care pleci pe noul drum.

Articol realizat de Nicoleta Grigore, psiholog
Cabinet de psihologie - Grigore Nicoleta