Job, stres, burnout

Pentru a preveni sau trata sindromul burnout este evident necesar sa stim ce este, sa recunoastem simptomele, etapele si sa incercam sa identificam cauzele. Asadar, sindromul burnout este definit ca o stare de epuizare - fizica, emotionala, mentala - cauzata de expunerea la situatii stresante si prelungite.
Simptomele sunt mai degraba psihice decat fizice: lipsa sperantei, detasare, izolare, plictiseala, iritabilitate, epuizare emotionala, frustrare, disperare, cinism, apatie, nesiguranta in privinta competentelor si abilitatilor profesionale, nemultumire de rezultatele profesionale, emotii cea par cu greu la suprafata, uneori dupa luni de zile de expunere la situatiile stresante. Pentru ca nu apare peste noapte, recunoasterea in timp util a simptomelor scade sansele instalarii epuizarii.

Burnout este un sindrom mai ales asociat cu locul de munca. Totusi, este diferenta intre una sau doua zile stresante la serviciu si burnout. Multi dintre noi au experimentat la serviciu zile in care s-au simtit plictisiti, neapreciati, supraincarcati de parca, si cu puterea si determinarea lui Hercule, nu puteau face fata programului de lucru. Pe de alta parte, insa, putem “cocheta” cu sindromul burnout daca: fiecare zi la job este una neplacuta, daca tot ce facem pare o pierdere de timp si energie, daca activitatile profesionale candva placute au devenit neplacute, daca nimic nu pare a face diferenta, pana si sefii si colegii devin sacaitori.

Pentru a intelege mai bine dinamica epuizarii la locul de munca, Dr. Dominique Barbier descrie urmatoarele faze ale sindromului burnout.

1. Entuziasmul ideal: o atitudine care il caracterizeaza mai degraba pe incepatorul care suprainvesteste in cariera, la un nivel energetic extrem de ridicat; de unde notiunea de “ardere/burnout”. Individul are impresia ca munca ii va umple viata si ii va acoperi carentele.

2. Stagnarea ineficienta: munca isi pierde aspectul primordial. Se produce o dezinvestire progresiva care face ca acesta sa-si piarda aspectul stimulativ. In schimb, revendicarile personale vin in prim-plan ca si cum individul ar fi fost pacalit si ar cauta o reparatie externa.

3. Sentimentul de frustrare: in aceasta faza se dezvolta tulburari fizice (cefalee, migrene, tulburari gastrointestinale), comportamentale si emotionale (anxietate, depresie). Subiectul isi pune intrebari in privinta sensului muncii sale, isi analizeaza din nou alegerile, se simte rau, nu mai are chef sa munceasca.

4. Apatia plina de dezamagire si pozitia de securitate: individul se simte aproape in mod cronic frustrat in munca, desi recunoaste ca are nevoie de ea din motive pur economice.

Daca am vazut care pot fi simptomele si fazele dezvoltarii sindromului epuizarii, acum putem puncta cateva dintre cauzele dezvoltate la locul de munca: lipsa aprecierii sau atitudinea critica din partea sefilor sau a colegilor, suprasolicitare profesionala, scopuri nerealiste autoimpuse sau impuse de altii, reguli nerezonabile sau punitive, depasirea valorilor personale, plictiseala din cauza unei profesii repetitive sau care nu te mai stimuleaza si altele.

Ce putem face pentru a preveni si reduce efectele burnout? Se impun schimbari importante pe mai multe dimensiuni:
- fizica: managementul somnului, al odihnei eficiente; alimentatie echilibrata; exercitii fizice
- mentala: managementul stresului, managementul timpului, al emotiilor, stabilirea unor scopuri realiste, putin “egoism” nu strica – Ce ma ajuta sa-mi reincarc bateriile? Am nevoie de timp “pentru mine”?
- sociala: impartasirea dificultatilor profesionale cu cei apropiati, pentru a beneficia de sustinerea lor; exprimarea motivelor de insatisfactie in fata superiorilor; apelul la comunicarea eficienta; si, nu in ultimul rand, putem lua in considerare posibilitatea schimbarii locului de munca sau a carierei. De ce nu?!

Sindromul epuizarii in relatia cu locul de munca nu este acelasi lucru cu stresul la locul de munca. Cand esti stresat iti pasa prea mult, dar cand esti epuizat nu vezi nicio cale de imbunatatire a situatiei.

POP QUIZ BURNOUT:

1. Exista activitati profesionale care iti placeau candva, dar acum nu-ti mai trezesc interesul?
Da/Nu

2. Ai devenit mai cinic in privinta jobului, a sefului sau a companiei pentru care lucrezi?
Da/Nu

3. Relatiile din afara serviciului (cu familia, prietenii) sunt afectate de sentimentele tale fata de munca?
Da/Nu

4. Te-ai surprins dimineata gandindu-te “cu groaza” ca trebuie sa mergi la serviciu?
Da/Nu

5. Te consideri usor de iritat de catre colegi?
Da/Nu

6. Ii invidiezi pe cei care sunt impacati cu jobul lor?
Da/Nu

7. Esti mai putin interesat de a face “o munca buna” comparativ cu alta data?
Da/Nu

8. Experimentezi cu regularitate oboseala la locul de munca?
Da/Nu

9. Te plictisesti usor la locul de munca?
Da/Nu

10. Sambata seara te cuprinde supararea la gandul ca mai e o zi si incepe o noua saptamana de lucru?
Da/Nu

11. Daca ai raspuns afirmativ la 5 sau mai multe din intrebarile de mai sus este posibil sa cunoasti deja efectele sindromului burnout. Ia in serios mesajele transmise de corpul si psihicul tau!

Articol realizat de Nicoleta Grigore, psiholog
Cabinet de psihologie - Grigore Nicoleta