STRESUL

Exista momente cand iti scapa lucrurile de sub control si nu stii de ce? Simti ca nu te mai intelegi cu cei din jur? Te coplesesc problemele? Lumea iti spune ca stresul e de vina? Afla ce se ascunde in spatele stresului! Descopera simptomele lui si modalitatile practice pentru a-l combate. Raspunde stresului intr-un mod prompt conform stilului tau caracteristic.
Toata lumea este familiarizata cu stresul. Il traim zilnic in variate forme si intensitati. In doze mici, stresul, cunoscut sub numele de eustres, poate fi benefic. Aceasta forma de stres ne ajuta sa ne focalizam atentia pe problemele imediate si sa controlam perfect situatia.
In doze mari, stresul ne surpa abilitatea de a-i face fata intr-un mod pozitiv. In acest punct e foarte important sa gasesti metode productive in confruntarea cu factorii stresori. De multe ori oamenii se descriu "stresati" sau simt ca se afla "la capatul puterilor" in momentele de-o intensitate stresanta crescanda.
Fiecare are stilul caracteristic de a reactiona in fata stresului. Numai tu insuti iti poti aprecia nivelul de toleranta in fata evenimentelor stresante. Cel mai util tratament anti-stres consta in prevenirea situatiilor care iti pot coplesi capacitatea de raspuns in fata stresului.
Este adevarat ca acest lucru devine de multe ori imposibil, pentru ca factorii stresori pot proveni din surse externe ce nu se afla sub propriul tau control. Dar, conform proverbului "nu lasa pe maine ce poti face azi" nu strica sa fii precaut pentru mentinerea unui bun echilibru corporal si mental.

Stres sau stress reprezintă sindromul de adaptare pe care individul îl realizează în urma agresiunilor mediului; ansamblu care cuprinde încordare, tensiune, constrângere, forţă, solicitare, tensiune.
Pornind de la conceptul de stres, menţionăm că termenul aparţine lui Hans Hugo Bruno Selye care consideră că stresul se leagă de sindromul de adaptare reacţia la stress pe care individul îl realizează în urma agresiunilor mediului. Hans Selye defineşte stresul ca ansamblu de reacţii al organismului uman faţă de acţiunea externă a unor agenţi cauzali (fizici, chimici, biologici şi psihici) constând în modificări morfo-funcţionale, cel mai adesea endocrine. În cazul în care agentul stresor are o acţiune de durată vorbim de sindromul general de adaptare care presupune o evoluţie stadială.

Stadii clinice

Primul stadiul este cel al reacţiilor de alarmă şi are două subetape:
• faza de şoc, când pot apărea hipertensiune şi hipotermie.
• faza de contraşoc, când organismul individului realizează o contracarare a simptomelor din faza de şoc şi are la bază răspunsuri de tip endocrin. Acest stadiu este caracteristic perioadei copilăriei când rezistenţa biologică este foarte scăzută.
Stadiul al doilea este cel de rezistenţă specifică (revenire), când după primul contact cu agentul stresor organismul se adaptează, comportamentul individului fiind aparent normal, persistând modificări specifice stadiului anterior, în special de la faza de contraşoc. În plan ontogenetic, acest stadiu corespunde maturităţii, când individul are o rezistenţă bună, fiind posibilă adaptarea la aproape orice tip de stres din mediu.
Stadiul al treilea este cel de epuizare (aparţine bătrâneţii) când scad aproape toate resursele adaptative ale organismului. Adaptarea nu se mai menţine din cauza scăderii reacţiilor de tip vegetativ. Apar vădit consecinţele negative ale acţiunii îndelungate a acestor mecanisme neurovegetative.

Caracteristicile stresului

Orice tip de stres apare pe fondul adaptării permanente a organismului la mediu când se poate produce un dezechilibru marcant între solicitările mediului şi posibilităţile de răspuns reale ale individului. Adaptarea presupune păstrarea integrităţii organismului care este în permanenţă ameninţată de agenţii stresori de toate tipurile. În plus adaptarea presupune realizarea unui echilibru dinamic cu mediul. Stresul apare în momentul când acest echilibru al adaptării se perturbă. Această perturbare este reversibilă. Stresul reprezintă, după Landy, un dezechilibru intens perceput subiectiv de către individ între cerinţele organismului şi ale mediului şi posibilităţile de răspuns individuale.
În funcţie de natura agentului stresor, stresul poate fi psihic, fizic, chimic şi biologic. În funcţie de numărul persoanelor afectate, stresul poate fi individual sau colectiv.

Principalele cauze ale stresului

Aproape orice schimbare poate produce stresul in diferite grade. Uneori, chiar si evenimentele fericite precum nasterea unui copil sau avansarea la locul de munca determina aparitia stresului. Iata unii dintre cei mai semnificativi factori stresori:
• Probleme sociale si financiare - inchisoarea, pierderea reputatiei, angajarea, schimbarea locului de munca, somajul, pensionarea;
• Vatamarea fizica sau boala;
• Lipsa suportului social si emotional- pierderea increderii in sine, pierderea reputatiei
• Probleme familiale - decesul unuia dintre soti, moartea unui membru de familie, divortul, separarea sotilor, reimpacarea sotilor, casatoria, graviditatea.

Tinand cont de activitatile ce se cer indeplinite zilnic, de multe ori pare aproape de negasit o modalitate de relaxare. Insa, este foarte necesar sa reusesti sa descoperi o portita de scapare pentru ca sanatatea ta depinde de acest lucru.
(sursa TopSanatate )