Insatisfactia in munca poate provoca tulburari psihice?

Ar fi un lucru minunat si in acelasi timp eficient, daca s-ar constientiza de catre factorii in drept, cu mult mai mult, faptul ca “problemele oamenilor” sunt la baza succesului sau falimentului organizatiilor. Atat in interiorul, cat si in afara organizatiilor, pentru viata de zi cu zi, ar fi esential sa se poata anticipa comportamentul angajatilor.

Rezultatele activitatii pe care o depunem la locul de munca isi pun amprenta in mod incontestabil asupra personalitatii noastre; sa nu uitam referitor la acest lucru ca, cel putin o treime din zi, o petrecem la serviciu.

Statistic vorbind, persoanele satisfacute in profesie sunt si cele mai sanatoase psihic, deoarece acestea manifesta atitudini pozitive fata de activitati, asociate cu atitudini la fel de pozitive fata de munca. Aproape intotdeauna, astfel de persoane se dovedesc a fi satisfacute si in alte privinte si ocazii, nelegate neaparat de cariera.

Cauzalitatea unor astfel de afirmatii poate fi pusa sub semnul intrebarii, dat fiind ca posibila si urmatoarea situatie: un individ poate fi tulburat psihic ca urmare a unor factori din afara activitatii profesionale si abia dupa aceea sa aiba probleme la serviciu datorita acestor tulburari, acestea conducand, bineinteles, la insatisfactie. Reciproca este, de asemenea, valabila.

Cele mai bune raspunsuri la intrebarea de mai sus pot fi afirmative, cu conditia ca acele categorii de personal vizate sa prezinte vulnerabilitati si tendinte care sa favorizeze dezvoltarea in comportament a unor tulburari psihice.

Prima amprenta pe care insatisfactia in munca o lasa asupra unei persoane, este slabirea stimei de sine, cu influenta directa asupra imaginii de sine. Acest lucru se produce atunci cand :
- persoanele chiar se simt raspunzatoare de insatisfactiile intalnite: unele se exprima cam in felul urmator: ”Simt ca imi fuge pamantul de sub picioare, ma simt dezamagit/a de propria persoana.”, altele spun : “ Imi vine sa ma ascund de toata lumea, chiar si de prietenii mei”, “ Sunt o catastrofa, un rebut ” s.a.
- persoanele care nu se simt in totalitate raspunzatoare de insatisfactiile traite: unele vorbesc despre faptul ca sunt ghinioniste si de aceea nu au putut munci satisfacator sau ca sunt lipsite de noroc in anumite situatii; altele cred ca sunt persecutate de catre sefi sau ca li s-a inscenat o anumita situatie, pentru a le pune in dificultate s.a.; toate acestea le fac sa se simta ca persoane lipsite de valoare si drept consecinta, nu se pot suporta pe ele insele.

A doua amprenta, care se adauga primei si anume la diminuarea respectului valorii imaginii de sine tradusa in comportament, ar putea fi tristetea si/sau melancolia, pe durate aproximativ direct proportionale cu intensitatea insatisfactiei.

Este cat se poate de normal sa existe o anumita reactivitate emotional-comportamentala in cazul unor insatisfactii in munca, totul pana la depasirea anumitor limite.

Dar care sunt limitele? Limitele sunt determinate de existenta vulnerabilitatilor si/sau tendintelor in structura de personalitate. Acestea pot duce la tulburari psihice importante cum ar fi: suparari prelungite si de o mare intensitate (stari depresive), sentimente de opresiune a propriei persoane ( autonegare), sentimente de persecutie, stari de agitatie insotite de comportamente agresive, cu consecinte negative asupra eficientei in munca. In acest sens, este importanta selectia psihologica la angajare care, in afara de testarea nivelului aptitudinal depisteaza si aceste vulnerabilitati si/sau tendinte care sunt total contraindicate in orice activitate.

Prin exercitarea activitatilor de selectie psihologica pentru locurile de munca se ofera garantia ca orice angajat, coleg de munca sau sef, va avea sentimente de realizare si merit atunci cand este la serviciu, ceea ce se va revarsa implicit pe intreaga viata personala.

Daca persoanele care manifesta insatisfactie sunt deja angajate, se poate recurge la procesul formarii si schimbarii atitudinilor prin intermediul initiatorului schimbarii, la mesaje directe sau indirecte si la tehnici de convingere prezentate sub forma recomandarilor - cam cum ar trebui sa se procedeze in anumite situatii, toate acestea dovedind o certa utilitate practica .

Xerox, LeviStrauss si Steelcase, fabricantul de echipamente de birou din Michigan si Romania - Mira Telecom si Schachermayer Romania, sunt firme care au mentinut un avantaj competitiv prin acordarea unei atentii deosebite satisfactiei angajatilor si, implicit, printr-o foarte buna evaluare si selectie a personalului inca dela angajare.

Autor: Carmen Ionescu, psiholog principal
Cabinet Individual de Psihologie - Carmen Ionescu